{"id":2481,"date":"2018-07-31T18:00:49","date_gmt":"2018-07-31T15:00:49","guid":{"rendered":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/uspeshni-politiki-i-dobri-praktiki\/okolna-sreda\/"},"modified":"2022-03-30T17:12:05","modified_gmt":"2022-03-30T14:12:05","slug":"mediul-inconjurator","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/politici-de-succes-si-bune-practici\/mediul-inconjurator\/","title":{"rendered":"Mediul \u00eenconjur\u0103tor"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
<\/div>
<\/div>
<\/div>\n\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t

BUNA PRACTIC\u0102: MEDIUL \u00ceNCONJUR\u0102TOR<\/h2>\n

RE-DIRECT: filtru de c\u0103rbune activ din de\u0219euri organice<\/h3>\n

\u00cen fiecare an, milioane de tone de biomas\u0103 sunt emise \u00een Europa de Nord \u2013 Vest. Acest lucru creeaz\u0103 un efort enorm pentru autorit\u0103\u021bile locale: biomasa format\u0103 din de\u0219euri verzi, iarb\u0103 t\u0103iat\u0103 sau frunze este de obicei foarte contaminat\u0103 \u0219i neomogen\u0103 \u00een compozi\u021bie. \u00cen plus, datorit\u0103 con\u021binutului ridicat de ap\u0103 \u0219i cenu\u0219\u0103, are un con\u021binut redus de energie. Scopul proiectului RE-DIRECT (\u201eDezvoltarea regional\u0103 \u0219i integrarea de\u0219eurilor de biomas\u0103 neutilizate ca resurs\u0103 pentru transformarea circular\u0103 \u0219i economic\u0103\u201d) este prelucrarea acestui tip de biomas\u0103 pentru \u00eenc\u0103rcarea \u0219i activarea bioc\u0103rbunelui rezultat. C\u0103rbunele activ este universal. Este folosit, de exemplu, \u00een filtrele de aer \u0219i ap\u0103 .<\/p>\n

Comer\u021bul global cu c\u0103rbune activ este \u00een cre\u0219tere. Exist\u0103 deja instala\u021bii pentru producerea \u0219i prelucrarea c\u0103rbunelui activ \u00een Europa, dar cantit\u0103\u021bi mari sunt importate din Asia pentru a r\u0103spunde cererii: Germania, de exemplu, a importat c\u0103rbune activ \u00een 2015 \u00een valoare de 154 milioane de euro, \u00een timp ce \u00een 2000, importurile au fost de 61 de milioane. Cu proiectul RE-DIREC, cei unsprezece parteneri vor contribui la \u00eenl\u0103turarea dependen\u021bei Europei de importuri. Parteneriatul include companii publice de de\u0219euri, universit\u0103\u021bi \u0219i agen\u021bii de energie, organiza\u021bii neguvernamentale \u0219i institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Universitatea Kassel este partenerul lider.<\/p>\n

Utilizarea c\u0103rbunelui activ pentru purificarea apei<\/em><\/p>\n

Accentul este pus pe utilizarea c\u0103rbunelui activ pentru a elimina urmele de poluan\u021bi \u00een sta\u021biile de epurare a apelor uzate. Uniunea European\u0103 acord\u0103 o mare importan\u021b\u0103 conserv\u0103rii apei. De exemplu, are o list\u0103 de avertizare a substan\u021belor care se g\u0103sesc din ce \u00een ce mai mult \u00een ap\u0103.<\/p>\n

Ca parte a proiectului, partenerii planific\u0103 construc\u021bia unei instala\u021bii de produc\u021bie de c\u0103rbune activ \u00een Baden-Baden, testarea \u0219i punerea \u00een func\u021biune a acesteia.\u00a0 Acesta trebuie s\u0103 produc\u0103 c\u0103rbune activ din biomasa disponibil\u0103 \u00een regiune pentru a purifica apele reziduale ale reziden\u021bilor de micro-poluan\u021bi, cum ar fi reziduuri de medicamente, antibiotice \u0219i hormoni.<\/p>\n

Preg\u0103tirea biomasei<\/em><\/p>\n

Partenerii analizeaz\u0103 ini\u021bial biomasa disponibil\u0103, rutele de consum de c\u0103rbune activ \u0219i infrastructura sta\u021biilor de epurare din regiunile respective. Urm\u0103torul pas este verificarea \u00een ce m\u0103sur\u0103 biomasa disponibil\u0103 este potrivit\u0103 pentru producerea c\u0103rbunelui activ.\u00a0 \u00cen acest scop, partenerii examineaz\u0103 \u00eentregul lan\u021b de procese tehnice. Acesta const\u0103 ini\u021bial \u00een colectarea \u0219i transportul biomasei. Urmeaz\u0103 sp\u0103larea, tratamentul hidrotermic \u0219i drenajul mecanic. Rezultatul este un suc stors care este folosit ca materie prim\u0103 cu poten\u021bial ridicat pentru producerea de gaze \u00een uzina de biogaz. Brichetele sp\u0103late \u0219i cu con\u021binut sc\u0103zut de minerale sunt carbonizate. Bioc\u0103rbunele dup\u0103 aceea este activat cu aburi.<\/p>\n

Studiul celor trei dimensiuni ale sustenabilit\u0103\u021bii<\/em><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te rentabilitatea, partenerii de proiect dezvolt\u0103 un instrument prin care p\u0103r\u021bile interesate regionale pot testa fezabilitatea economic\u0103 a abord\u0103rii RE-DIRECT din zona lor.\u00a0 Impactul ecologic asupra schimb\u0103rilor climatice, consumului de energie, calit\u0103\u021bii apei, oxid\u0103rii \u0219i polu\u0103rii cu nutrien\u021bi a apei sunt examinate printr-o analiz\u0103 a ciclului de via\u021b\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, partenerii s-au ocupat \u0219i de sustenabilitatea social\u0103, cum ar fi crearea de locuri de munc\u0103.<\/p>\n

Date despre proiect:<\/p>\n

Consor\u021biu: 11 parteneri din Germania, Marea Britanie, Fran\u021ba, Irlanda \u0219i Belgia<\/p>\n

www.n\u0435weurope.eu \/ re-direct<\/p>\n<\/div>

<\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div>

BUNE PRACTIC\u0102 DIN MUNICIPIUL SHABLA: MEDIUL \u00ceNCONJUR\u0102TOR<\/h2>\n

Restaurarea ecosistemelor naturale lacustre \u0219i protec\u021bia diversit\u0103\u021bii biologice generale \u00een ariile protejate \u201eLacul Shabla\u201d \u0219i \u201eLacul Durankulak\u201d<\/h3>\n

Municipiul Shabla implementeaz\u0103 un proiect \u00een baza Contractului \u211611829 \/ 10.07.2017, finan\u021bat de \u00centreprinderea pentru Managementul Activit\u0103\u021bilor de Protec\u021bie a Mediului (EMEPA) \u0219i Ministerul Mediului \u0219i Apelor (MEA).
\nScopul principal al proiectului a fost refacerea habitatelor \u0219i popula\u021biilor multor specii de p\u0103s\u0103ri pe cale de dispari\u021bie la nivel interna\u021bional \u0219i na\u021bional, restabilirea naturalit\u0103\u021bii ecosistemelor lacustre \u0219i protejarea biodiversit\u0103\u021bii generale \u00een ariile protejate \u201eLacul Shabla\u201d \u0219i \u201eLacul Durankulak\u201d. \u00cen acest scop, a fost achizi\u021bionat\u0103 \u0219i livrat\u0103 o ma\u0219in\u0103 multifunc\u021bional\u0103 autopropulsat\u0103 pentru cosirea subacvatic\u0103 \u0219i eradicarea stufului.
\nPrin implementarea proiectului de limitare a vegeta\u021biei iubitoare de ap\u0103 \u00een implementarea activit\u0103\u021bilor stabilite \u00een planurile de management ale celor dou\u0103 arii protejate, s-a realizat: reducerea stabil\u0103 a nutrien\u021bilor \u0219i a materiei organice moarte, respectiv reducerea sever\u0103 a proceselor de eutrofizare \u00een lacuri \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea apei. schimb \u00eentre ei; s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit condi\u021biile de reproducere \u0219i dezvoltare a pe\u0219tilor, p\u0103s\u0103rilor, amfibienilor, reptilelor \u0219i mamiferelor; cele dou\u0103 lacuri protejate \u0219i-au rec\u0103p\u0103tat reprezentativitatea.
\nImplementarea proiectului a rezolvat \u0219i problema cu invazia masivelor de stuf din oglinzile de ap\u0103 \u0219i din alte zone umede de pe teritoriul Republicii Bulgaria. Ma\u0219ina autopropulsat\u0103 multifunc\u021bional\u0103 poate fi folosit\u0103 \u0219i \u00een alte zone umede pentru a controla aceast\u0103 problem\u0103, acoperind costurile de transport \u0219i consumabilele necesare pentru utilizarea sa.
\nValoarea grantului aprobat ini\u021bial \u00een cadrul proiectului se ridic\u0103 la 381.275,40 BGN cu TVA, reprezent\u00e2nd 100% din suma total\u0103 a investi\u021biei aprobate.
\n\u00cen urma unei proceduri, Niko-Agrotechnika OOD, Dobrich, a fost selectat\u0103 ca antreprenor, \u00eentruc\u00e2t oferta sa de pre\u021b pentru furnizarea ma\u0219inii autopropulsate multifunc\u021bionale a fost de 376.947,00 BGN cu TVA, iar termenul de livrare a fost de 120 de zile calendaristice.
\nMa\u0219ina a fost livrat\u0103 la timp \u0219i conform cerin\u021belor contractului. A fost raportat \u0219i finalizat cu succes \u00eenaintea EMEPA.<\/p>\n<\/div>

<\/div>
<\/div>
<\/div>\n\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":2465,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2481","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2481\/"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page\/"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1\/"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments\/?post=2481"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2481\/revisions\/"}],"predecessor-version":[{"id":3790,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2481\/revisions\/3790\/"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2465\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/?parent=2481"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}