{"id":2477,"date":"2018-07-31T18:00:26","date_gmt":"2018-07-31T15:00:26","guid":{"rendered":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/uspeshni-politiki-i-dobri-praktiki\/klimatichni-promeni\/"},"modified":"2020-02-05T14:37:58","modified_gmt":"2020-02-05T12:37:58","slug":"schimbari-climatice","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/politici-de-succes-si-bune-practici\/schimbari-climatice\/","title":{"rendered":"Schimb\u0103ri climatice"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
<\/div>
<\/div>
<\/div>\n\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t

PRACTICA BUNA: LIMITAREA SCHIMB\u0102RILOR CLIMATICE<\/h2>\n

Implica\u021biile schimb\u0103rilor climatice – experien\u021ba lui Friedrichshafen<\/h3>\n

Primele efecte ale schimb\u0103rilor climatice – evenimente meteorologice extreme, furtuni \u0219i secete – sunt deja vizibile, iar UE ia m\u0103suri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103.<\/p>\n

Europa \u0219i lumea observ\u0103 deja primele efecte ale schimb\u0103rilor climatice. Se estimeaz\u0103 c\u0103 acestea vor cre\u0219te \u00een urm\u0103toarele decenii. Temperaturile cresc, modelele de precipita\u021bii se schimb\u0103, ghe\u021barii se topesc, nivelul m\u0103rii cre\u0219te \u0219i evenimentele meteo extreme cresc, provoc\u00e2nd dezastre precum inunda\u021biile \u0219i secetele.<\/p>\n

Aceste schimb\u0103ri reprezint\u0103 o amenin\u021bare serioas\u0103 pentru via\u021ba oamenilor, dezvoltarea economic\u0103 \u0219i lumea natural\u0103, de care depinde bun\u0103starea noastr\u0103.<\/p>\n

Clima planetei noastre este \u00een continu\u0103 schimbare, de obicei ca urmare a unor factori naturali, cum ar fi mici schimb\u0103ri \u00een traiectoria P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul soarelui, activitatea vulcanic\u0103 \u0219i fluctua\u021biile sistemului climatic. Cu toate acestea, umanitatea are un impact tot mai mare asupra climei, arz\u00e2nd combustibili fosili, t\u0103ind p\u0103durile tropicale \u0219i cresc\u00e2nd animalele.<\/p>\n

Energia solar\u0103 \u00eenc\u0103lze\u0219te P\u0103m\u00e2ntul \u0219i planeta noastr\u0103 radiaz\u0103 o parte din aceast\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u00eenapoi \u00een spa\u021biu. Cu toate acestea, anumite gaze din atmosfer\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 ca ferestrele de ser\u0103 – permi\u021b\u00e2nd intrarea energiei \u00een atmosfer\u0103, dar \u00eempiedic\u00e2nd-o s\u0103 ias\u0103.<\/p>\n

Unele gaze cu efect de ser\u0103, cum ar fi vaporii de ap\u0103, sunt prezen\u021bi \u00een mod natural \u00een atmosfer\u0103. F\u0103r\u0103 ele, temperatura medie a P\u0103m\u00e2ntului ar fi insuportabil de sc\u0103zut\u0103: -18 \u00baC \u00een locul celor actuale 15 \u00baC.<\/p>\n

Schimb\u0103rile climatice au fost lente \u00een trecut, dar acum suntem \u00eentr-o perioad\u0103 de \u00eenc\u0103lzire rapid\u0103. Ca urmare a activit\u0103\u021bii umane, cantit\u0103\u021bi uria\u0219e de gaze cu efect de ser\u0103 ajung \u00een atmosfer\u0103, ceea ce cre\u0219te efectul de ser\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103lze\u0219te climatul.<\/p>\n

Europa r\u0103spunde reduc\u00e2nd emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 \u0219i \u00eencuraj\u00e2nd alte \u021b\u0103ri s\u0103 fac\u0103 acela\u0219i lucru. Chiar dac\u0103 vom reu\u0219i, vor exista unele schimb\u0103ri climatice. Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 multe gaze cu efect de ser\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een atmosfer\u0103 mult timp \u0219i c\u0103 oceanele ac\u021bioneaz\u0103 ca rezervoare imense de c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n

Schimb\u0103rile climatice reprezint\u0103 o amenin\u021bare uria\u0219\u0103 pentru agricultur\u0103. Climatul normal determin\u0103 unde, c\u00e2nd \u0219i cum ne cre\u0219tem hrana. Fermierii din \u00eentreaga lume se confrunt\u0103 cu provoc\u0103rile schimb\u0103rii vremii \u0219i a precipita\u021biilor imprevizibile. Terenurile arabile sunt expuse riscurilor mai multor atacuri ale d\u0103un\u0103torilor, bolilor \u0219i buruienilor care reduc randamentele.<\/p>\n

Aerul mai cald \u0219i mai poluat ne afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea. \u00cen zonele urbane contaminate, smogul se formeaz\u0103 mai u\u0219or, ceea ce duce la boli pulmonare. Fumul de la incendiile forestiere degradeaz\u0103 \u0219i mai mult calitatea aerului. Valurile de c\u0103ldur\u0103 extreme duc la mai multe decese atunci c\u00e2nd exist\u0103 valuri de c\u0103ldur\u0103 de var\u0103. Apa dulce mai cald\u0103 faciliteaz\u0103 cre\u0219terea agen\u021bilor cauzatori de boli \u0219i, astfel, contamin\u0103 apa potabil\u0103.<\/p>\n

Vremea cald\u0103, inunda\u021biile \u0219i alte evenimente extreme expun riscului \u0219i afecteaz\u0103 re\u021belele de infrastructur\u0103 \u0219i transport.<\/p>\n

Este important s\u0103 cunoa\u0219tem mai multe despre schimb\u0103rile climatice \u0219i s\u0103 lu\u0103m alegeri \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fim preg\u0103ti\u021bi s\u0103 accept\u0103m rezultatele \u00een urma acestora.<\/p>\n

Iat\u0103 cum contribuie ora\u0219ul Friedrichshafen la politica sa privind schimb\u0103rile climatice:<\/p>\n

De la \u00eenceputul construc\u021biei \u00een 1994, dou\u0103 dintre cele trei etape de construc\u021bie au fost finalizate \u00een districtul Wiggehausen. A fost creat\u0103 o re\u021bea local\u0103 de \u00eenc\u0103lzire, format\u0103 din 4.056 m\u00b2 de colectoare solare \u0219i 12.000 m 12 baterii de stocare pe termen lung.<\/p>\n

Acesta furnizeaz\u0103 cu energie 382 locuin\u021be cu o suprafa\u021b\u0103 de locuit de 34.945 mp.<\/p>\n

Obiectivele ora\u0219ului Friedrichshafen sunt extinderea treptat\u0103 a ofertei de energie independent\u0103 \u0219i regenerabil\u0103 \u0219i dezvoltarea \u00een continuare a tehnologiei solare.<\/p>\n

Sistemul solar asigur\u0103 aproximativ 30% din consumul total de c\u0103ldur\u0103 al cl\u0103dirilor. Faza de testare implic\u0103 depozitarea centralizat\u0103 a c\u0103ldurii pe termen lung ca parte a unei re\u021bele solare.<\/p>\n<\/div>

<\/div>
<\/div>
<\/div>\n\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t

ACORDUL DE LA PARIS <\/strong><\/h2>\n

Conven\u0163ia-cadru a Na\u0163iunilor Unite asupra schimb\u0103rilor climatice (UNFCCC)<\/em> a fost semnat\u0103 la Rio de Janeiro \u00een anul 1992. Obiectivul principal al Conven\u0163iei este stabilizarea concentra\u0163iilor gazelor cu efect de ser\u0103 \u00een atmosfer\u0103 la un nivel care s\u0103 \u00eempiedice perturbarea antropic\u0103 periculoas\u0103 a sistemului climatic.<\/p>\n

Protocolul de la Kyoto<\/em> reprezint\u0103 un instrument legal subsidiar UNFCCC, iar negocierea lui a fost ini\u0163iat\u0103 la cea de-a 3 conferin\u0163\u0103 a P\u0103r\u0163ilor, la Berlin \u00een 1995, urmare a faptului c\u0103 m\u0103surile prev\u0103zute \u00een Conven\u0163ie nu erau eficiente (dup\u0103 \u00eendelungate lucr\u0103ri, la 11 decembrie 1997, a fost adoptat, la Kyoto, Protocolul de la Kyoto). Principala caracteristic\u0103 a Protocolului este reprezentat\u0103 de faptul c\u0103 stabile\u015fte angajamente ferme de reducere a emisiilor fa\u0163\u0103 de anul de baz\u0103 (1990) \u00een prima perioad\u0103 de angajament, respectiv 2008-2012, pentru \u0163\u0103rile industrializate.<\/p>\n

Cele \u015fase gaze cu efect de ser\u0103 reglementate de Protocolul de la Kyoto \u015fi prev\u0103zute \u00een Anexa A a acestuia sunt: dioxid de carbon \u2013 CO2<\/sub>; metan \u2013 CH4<\/sub>; protoxid de azot \u2013 N2<\/sub>O; hidrofluorocarburi \u2013 HFC-uri; perfluorocarburi \u2013 PFC-uri; hexafluorur\u0103 de sulf \u2013 SF6<\/sub>.<\/p>\n

Protocolul de la Kyoto a intrat \u00een vigoare pe plan interna\u0163ional la data de 16 februarie 2005.<\/p>\n

\u00cen cadrul primei perioade de angajament sub Protocolul de la Kyoto<\/em>, respectiv 2008-2012, majoritatea Statelor Membre, inclusiv Rom\u00e2nia, \u015fi-au asumat o \u0163int\u0103 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 cu 8% fa\u0163\u0103 de anul de baz\u0103 1989. Rom\u00e2nia \u0219i-a \u00eendeplinit \u0219i dep\u0103\u0219it obiectivul de 8 % asumat, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103.<\/p>\n

A doua perioad\u0103 de angajament sub Protocolul de la Kyoto<\/em> a fost stabilit\u0103 prin prevederile \u201eAmendamentului de la Doha\u201d \u015fi vizeaz\u0103 intervalul 2013 \u2013 2020. Pentru cea de a doua perioad\u0103 de angajament a Protocolului de la Kyoto, UE \u015fi-a luat angajamentul de a reduce emisiile cu 20 % \u00een perioada 2013-2020 fa\u0163\u0103 de 1990.<\/p>\n

\u00cen 12 decembrie 2015, 195 state P\u0103r\u021bi participante la cea de-a XXI-a Conferin\u021be a P\u0103r\u021bilor (COP 21) la Conven\u021bia-cadru a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite asupra schimb\u0103rilor climatice au adoptat Acordul de la Paris<\/strong><\/em><\/a><\/p>\n

Acest acord va ghida ac\u021biunile la nivel global pe o traiectorie de limitare a cre\u0219terii temperaturii medii globale sub 2\u00b0C. \u00cen acela\u0219i timp, este primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic \u0219i cu participare universal\u0103 \u00een domeniul schimb\u0103rilor climatice, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2020.<\/p>\n

Principiile de baz\u0103 ale Acordului de la Paris sunt: principiul responsabilit\u0103\u021bilor comune dar diferen\u021biate \u0219i a capacit\u0103\u021bilor respective (common but differentiated responsabilities and respective capabilities) \u0219i principiul echit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Conferin\u0163a anual\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite privind schimb\u0103rile climatice (COP24) s-a desf\u0103\u0219urat \u00een perioada 02 \u2013 14 decembrie 2018 la Katowice, Polonia \u0219i a urm\u0103re\u0219te adoptarea Programului de implementare a Acordului de la Paris.<\/p>\n

Este esen\u021bial s\u0103 se adopte o nou\u0103 structur\u0103 de guvernan\u021b\u0103 a UE privind ac\u021biunile \u0219i durabilitatea \u00een domeniul climei prin adoptarea unei abord\u0103ri coordonate \u0219i multilaterale. Europa trebuie s\u0103 fie durabil\u0103 – sau pur \u0219i simplu va \u00eenceta s\u0103 mai fie, a declarat dl Jahier, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 numai prin combinarea eforturilor comunit\u0103\u021bilor locale, organiza\u021biilor neguvernamentale \u0219i ale societ\u0103\u021bii civile, \u00eentreprinderilor, cercet\u0103torilor \u0219i guvernelor.<\/p>\n

Implicarea permanent\u0103 a organiza\u021biilor de baz\u0103<\/p>\n

Administra\u021biile locale, \u00eentreprinderile \u0219i re\u021belele societ\u0103\u021bii civile au jucat un rol central \u00een trecerea c\u0103tre o economie cu emisii reduse de carbon \u0219i rezistent\u0103 la schimb\u0103rile climatice prin ini\u021biativele lor. Ace\u0219tia \u0219i-au asumat angajamente \u00een mai multe domenii pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de ser\u0103. Prin urmare, acestea ar trebui s\u0103 fie implicate \u00een mod continuu \u00een negocierile privind schimb\u0103rile climatice \u0219i \u00een punerea \u00een aplicare a Acordului de la Paris.<\/p>\n

Finan\u021barea unei Europe durabile<\/p>\n

Pentru a garanta finan\u021barea adecvat\u0103 necesar\u0103 \u0219i pentru o Europ\u0103 durabil\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, trebuie s\u0103 sprijinim proiectele care pot uni punctele forte ale Europei \u00een interesul lucr\u0103torilor, al \u00eentreprinderilor \u0219i al tuturor europenilor.<\/p>\n

Participarea Rom\u00e2niei la Conferin\u0163a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite privind Schimb\u0103rile Climatice, a avut drept scop:<\/p>\n

– sus\u0163inerea pozi\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een reuniunile care se vor desf\u0103\u015fura zilnic la nivel UE, \u00een cadrul c\u0103rora se vor actualiza, negocia \u015fi coordona elementele de pozi\u0163ie ce vor fi sus\u0163inute de negociatorii UE, \u00een numele UE \u015fi al statelor sale membre, pe parcursul negocierilor din cadrul Conferin\u0163ei P\u0103r\u0163ilor la UNFCCC;<\/p>\n

\u00a0– asigurarea prelu\u0103rii dosarului interna\u021bional de negocieri \u00een domeniul schimb\u0103rilor climatice de c\u0103tre membrii delega\u021biei care vor contribui la exercitarea Pre\u0219edin\u021biei Consiliului UE de c\u0103tre Rom\u00e2nia, \u00een primul semestru al anului 2019;<\/p>\n

\u00a0– semnarea, \u00een cadrul Summit-ului Climatic COP24, Katowice, \u00een data de 3 decembrie 2018, a Declara\u021biei \u201dSolidarity and Just Transition Silesia Declaration\u201d;<\/p>\n

– semnarea, de c\u0103tre mini\u0219trii\/conduc\u0103torii delega\u021biilor participante la COP24, Katowice, \u00een perioada 2-14 decembrie 2018, a declara\u021biei \u201dThe Ministerial Katowice Declaration on Forests for Climate\u201d, la propunerea Poloniei.<\/p>\n

UE ia m\u0103suri pentru a reduce emisiile de CO2 ale camioanelor. Pre\u0219edin\u021bia roman\u0103 a Consiliului UE a ajuns la un acrod provizoriu cu reprezentan\u021bii Parlamentului European privind noi norme care stabilesc obiective obligatorii de reducere a emisiilor de CO2 pentru vehiculele grele.<\/p>\n

Noile norme vor asigura \u00eentre 2025 \u0219i 2029, camioanele noi vor emite \u00een medie cu 15% mai pu\u021bin CO2 fa\u021b\u0103 de nivelurile de emisii din 2019. \u00cencepand cu 2030, ele vor fi obligate s\u0103 emit\u0103 in medie cu 30% mai putin CO2. Aceste obiective sunt obligatorii, iar produc\u0103torii de camioane care nu le respect vor trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o sanc\u021biune financiar\u0103, sub forma unei prime pentru emisiile suplimentare.<\/p>\n

Pe lang\u0103 stabilirea obiectivelor obligatorii, colegiuitorii au convenit s\u0103 consolideze sistemul de stimulente pentru vehiculele cu emisii sc\u0103zute din sectorul vehiculelor grele, fa\u021b\u0103 de ceea ce propusese Comisia European\u0103. Autobuzele si autocarele au fost excluse din sistemul de stimulente pentru vehiculele cu emisii zero \u0219i cu emisii sc\u0103zute, deoarece aceste tipuri de vehicule sunt deja stimulate prin alte m\u0103suri.<\/p>\n

Strategia Na\u021bional\u0103 privind Schimb\u0103rile Climatice<\/p>\n

Schimb\u0103rile climatice reprezint\u0103 deja o component\u0103 reala a vie\u021bii planetei noastre, efectele lor negative fiind resim\u021bite at\u00e2t in plan economic, c\u00e2t \u0219i social. Constr\u00e2n\u0219i de amploarea acestor fenomene, dar mai ales de pericolele mai mult sau mai pu\u021bin vizibile pe care acestea le ascund, liderii lumii au angajat negocieri la nivel mondial, pentru a stabili obliga\u021biile fiec\u0103rei \u021b\u0103ri, \u00een vederea reducerii impactului global al schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n

Ca Stat Membru al Uniunii Europene, Rom\u00e2nia s-a implicat \u00een mod responsabil \u00een acest efort interna\u021bional. Prin natura activit\u0103\u021bii sale, Ministerul Mediului \u0219i Schimb\u0103rilor Climatice joac\u0103 un rol important \u00een \u00eendeplinirea obliga\u021biilor asumate. Conceput\u0103 ca punct de pornire \u00een aceast\u0103 misiune, Strategia Na\u021bional\u0103 privind Schimb\u0103rile Climatice ofer\u0103 suportul, viziunea \u0219i reperele viitoarelor ac\u021biuni concrete. Documentul a fost promovat prin HG nr. 529\/2013 \u0219i publicat \u00een Monitorul Oficial din Iulie, 2013.<\/p>\n

Conform celor stabilite la nivelul UE, fiecare Stat Membru trebuie s\u0103 aloce 20% din viitoarele fonduri structurale \u015fi de investi\u0163ii ale UE (FESI 2014 \u2013 2020) proiectelor \u015fi ac\u0163iunilor cu relevan\u0163\u0103 climatic\u0103, fie c\u0103 vorbim de sectorul industrial, agricol, urban, silvic sau transporturi.<\/p>\n

Ce presupune Strategia privind Schimb\u0103rile Climatice (2013 \u2013 2020):<\/strong><\/p>\n

Explic\u0103 \u015fi ilustreaz\u0103 cele dou\u0103 componente cheie ale efortului climatic: cel de prevenire \u015fi combatere a efectelor schimb\u0103rilor climatice (prin ac\u0163iuni destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 \u2013 emisii GES) \u015fi cel de adaptare adecvat\u0103 \u015fi cu daune minime \u00een contextul creat de schimb\u0103rile climatice deja \u00een curs;<\/p>\n

Ofer\u0103 date \u015fi informa\u0163ii esen\u0163iale asupra varia\u0163iilor climatice care au afectat \u015fi vor afecta Rom\u00e2nia;<\/p>\n

Prezint\u0103 date \u015fi informa\u0163ii relevante la nivel general privind contribu\u0163ia fiec\u0103rui sector la emisiile GES \u015fi modul \u00een care activitatea uman\u0103 (prin procese productive sau de consum\/utilizare), \u00eempreun\u0103 cu procesele naturale conduc la aceste emisii;<\/p>\n

Propune\u00a0tipuri de m\u0103suri<\/a>\u00a0cheie ce trebuie implementate \u00een fiecare sector pentru reducerea emisiilor GES \u015fi pentru adaptarea la efectele schimb\u0103rilor climatice;<\/p>\n

Descrie succint situa\u021bia existent\u0103 la nivel mondial, care reclam\u0103 politici consistente de prevenire \u015fi combatere a schimb\u0103rilor climatice \u015fi a efectelor acestora;<\/p>\n

Ofer\u0103 un suport orientativ viz\u00e2nd m\u0103surile \u015fi politicile care trebuie adoptate, utiliz\u00eend fondurile europene structurale \u015fi de investi\u0163ii din viitorul exerci\u0163iu financiar (2014 \u2013 2020). Comisia European\u0103 a considerat acest document ca fiind obligatoriu \u00een preg\u0103tirea Acordului de Parteneriat pentru absorb\u0163ia fondurilor UE 2014-2020.<\/p>\n

Trece \u00een revist\u0103 principalele programe de ac\u0163iune la nivel na\u0163ional cu impact \u00een domeniul schimb\u0103rilor climatice \u00een diferite sectoare: industrie, transporturi, silvicultur\u0103, agricultur\u0103, urban etc.<\/p>\n

Fundamenteaz\u0103 principiile ce vor sta la baza elabor\u0103rii planurilor \u0219i programelor de ac\u0163iune la nivel sectorial, stabile\u015fte obiectivele generale \u015fi specifice care vor trebui atinse prin m\u0103suri \u015fi ac\u0163iuni viitoare, stabilite \u00een func\u0163ie de specificul concret al fiec\u0103rui sector \u00een parte.<\/p>\n

Politica european\u0103 a transporturilor se afl\u0103 la o r\u0103scruce de drumuri. Fie investim \u00een mobilitate curat\u0103 \u0219i re\u00eennoit\u0103, fie va fi prea t\u00e2rziu pentru planeta noastr\u0103<\/em>. Acesta este mesajul principal al conferin\u021bei la nivel \u00eenalt privind mobilitatea curat\u0103, organizat\u0103 de Comitetul Economic \u0219i Social European (CESE) \u00een perioada 15-16 noiembrie 2018 la Viena.<\/p>\n

Evenimentul a adus un schimb fructuos de opinii \u00eentre organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile, p\u0103r\u021bile interesate, exper\u021bii \u0219i factorii de decizie de la nivelul national si al UE cu privire la progresele realizate \u00een politica european\u0103 \u00een domeniul transporturilor. Dezbaterea a identificat provoc\u0103rile actuale \u0219i viitoare \u0219i s-a axat \u00een special pe intermodalitate \u0219i coridoare, mobilitatea ecologic\u0103 \u0219i provoc\u0103rile pentru aglomer\u0103rile urbane.<\/p>\n<\/div>

<\/div>
<\/div>
<\/div>\n\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":2465,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2477","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2477\/"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page\/"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1\/"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments\/?post=2477"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2477\/revisions\/"}],"predecessor-version":[{"id":3441,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2477\/revisions\/3441\/"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2465\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.smartbsnetwork.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/?parent=2477"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}